Stau rareori şi pierd multă vreme cu amintirile ce mi 
le oferă nişte fotografii, posibil ca în acele momente să nu mai fiu aşa superficială şi , damn, mă simt bine. Şi încerc să am cu mine o conversaţie de cafenea, insignifiantă (cred că de mai mult nu sunt în stare) în care să dezbat problema sentimentelor (să le numesc oare sentimente?) pe care, se pare, că le-am pierdut . Şi, cred că de fapt, nu sunt aşa superficială. De ce? Pentru că atunci când cineva mă dezamăgeşte mă simt , uhm, cum să zic, groaznic. Da, groaznic. Rezultă că încă pun suflet în prieteniile pe care le leg cu diferite persoane (nepotrivite). Deci, sunt sau nu sunt indiferentă ? Trebuie să îmi tratez cumva aceste dubii. De preferat, cu vitamine sau ciocolată . I’m so fucked up.
Nu am chef sa fie maine.
Nu am chef de brilianta mea profa de economie si de vitezomanul meu profesor de chimie .
Nu am chef sa mai aud si sa mai vad panica asta cu gripa porcina peste tot.
Nu am chef sa scriu cu diacritice.
Nu am chef sa stiu ca nu mai am timp pentru absolut nimic. Si nici macar nu stiu cum naiba trece timpul atat de repede si nu apuc sa fac absolut nimic ce m-ar satisface psihic/moral .
Nu am chef sa ma trezesc maine la 6:45 si pe deasupra, sa fiu si in criza de timp cand eu incep la 8:30. Deci chiar nu stiu de ce trece timpul asa de repede.
Nu am chef sa gandesc ca un om matur. Trebuie sa mai existe o lumina la capatul tunelului care sa imi spuna ca timpul nu trece atat de repede pe cum cred eu.
Nu am chef nici de mine.
Bine, bine, gata termin .
Oh, Doamne, dar cât sunt de egoistă! Dar, vai, prieteni, să aveţi grijă cu mine pe termen lung că eu sunt o persoană căruia îi pasă doar de sine înseşi, după cum spun anumite persoane. Dragele mele, acesta este un mesaj adresat direct la adresa voastră: dacă aveţi ceva cu mine, scuipaţi tot în prezenţa mea (dacă aveţi tangenţe cu mine), dacă nu, mai închideţi gura aia spurcată pentru că nu sunteţi în poziţia de a mă critica pe mine, ţaţe pline cu fumuri în cap! Nici măcar nu aţi ajuns să mă cunoaşteţi şi deja comentaţi aiurea deoarece suferiţi şi voi de nebăgare în seamă acută. Sau dacă ştiţi cum mă numesc vă dă vouă acest fabulos drept de a înşirui nişte vorbe de căcat adresate la persoana mea.
Trist, fetelor, trist. Mă aşteptam la mai mult de la voi . Hai, data viitoare mai cu talent! Să nu mă dezamăgiţi, vreau să aflu după că sunt o frustrată şi, uhm, să mă gândesc, o arogantă şi o fiţoasă şi o nesimtiţă (că m-am luat de voi, divele mele, shame on meeee) .
Mă voi duce să mă tai. Că şi aşa sunt egoistă şi nu-mi pasă de durerea oamenilor din jur, right?
